Seminarul național: “Legislaţia electorală din RM, regulamentele şi practicile partidelor politice
din perspectiva incluziunii: constatări şi provocări” (Chișinău, 12 septembrie 201
Doresc să mulțumesc organizatorilor – Fundația Est Europeană, împreună cu Piligrim Demo, Tarna Rom și Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare pentru lansarea acestui proiect prin prezentarea unor studii cu privire la legislația și practica implicării politice a grupurilor subreprezentate în Republica Moldova – fie ele femei, minorități entice, persoane cu dizabilități sau alte categorii. Vreau să salut și modul în care acest proiect finanțat de Uniunea Europeană și de Suedia este lansat – respectiv într-un cadru inclusiv, cuprinzând instituții publice, partide politice, ONG-uri, inclusiv din Gagauzia. Sper că seminarul de astăzi să aibă rezultate concrete, legate mai ales de îmbunătățirea practicilor și acțiunilor partidelor politice și ale instituțiilor relevante.
După cum s-a mai observat și cu alte ocazii și în alte domenii, legislația Republicii Moldova în linii generale corespunde standardelor internaționale, deși rămân totuși suficiente zone care ar necesita îmbunătățiri, cum e și cazul cadrului electoral inclusiv pentru minorități și grupuri sub-reprezentate. Totuși, implementarea în practică continuă să rămână punctul vulnerabil al Republicii Moldova – și studiul dumneavoastră indică niște modalități și bune practici care pot fi aplicate de partidele politice și în lipsa cadrului juridic cel mai favorabil. Evidențiez de exemplu, adoptarea de către partidele politice a unor coduri de conduită cu privire la gen și reprezentarea minorităților, mai ales în condițiile în care au fost observate cu o frecvență îngrijorătoare în ultima vreme unele acțiuni ale unor partide politice de folosire a unui limbaj de defăimare și sexist, dar și discurs de ură împotriva unor categorii profesionale, dar și a unor minorități și grupuri sub-reprezentate.
Sunt sigur ca puțini sunt aceia care credeau în momentul în care acest proiect era în pregătire sau în curs de aprobare, că evoluțiile electorale în Moldova vor avea un asemenea traseu și vom trebui să ne punem din nou unele întrebări cu privire la ABC-ul unor alegeri libere și corecte – respectiv respectarea dreptului de a alege și a dreptului de a fi ales. Uniunea Europeană și eu personal am subliniat în nenumărate rânduri atenția pe care o acordăm respectării statului de drept, a libertăților și drepturilor fundamentale și a unui mediu pluralist democratic. Doresc să punctez din nou aceste aspecte – poate și doar pentru a re-confirma că memoria noastră nu este scurtă și că nu vom trece ușor peste derapaje democratice și peste nerespectarea condițiilor asumate.
Opiniile și rapoartele experților internaționali și locali arată pe de o parte că importante recomandări anterioare – fie de la OSCE/ODIHR, fie Comisia de la Veneția, fie chiar de la Curtea Constituțională a Republicii Moldova – nu au fost respectate; iar aceste recomandări vizau și întărirea capacităților și a mecanismelor de implementare, monitorizare, supravegere și sancționare. Mai mult legislația electorală a fost modificată în 2017 în lipsa unui consens larg intern și contrar recomandărilor Comisiei de la Veneția și ale OSCE/ODIHR. Anularea alegerilor pentru primarul Chișinăului câștigate de Andrei Năstase de către Comisia Elecorală Centrală în urma deciziilor luate de instanțele de judecată a subminat și mai mult încrederea propriilor cetățeni în instituțiile care ar trebui să fie garantul unui cadru electoral corect și independent.
Importantă este și încrederea publicului în implementarea corectă și imparțială a regulilor și legislației în procesul electoral, cum ar fi regulile de finanțare a partidelor și campaniilor, care trebuie să fie aplicate în mod egal și nu doar pentru unii.
Vreau sa subliniez încă un aspect. Este necesar ca tradiții și practici bune din trecut să fie continuate. Acesta este cazul unei tradiții foarte importante și apreciate – cea a observării alegerilor, care ajută la credibilitatea procesului dar și la coeziunea societății, atunci când reprezentanți ai societății civile și ai partidelor politice observă împreună procesul în ziua alegerilor și continuă apoi dialogul și cooperarea în perioada următoare. Trebuie să nu fie puse obstacole adiționale în aspecte așa de importante pentru societate și așa de apreciate.
Respectarea valorilor democratice şi a statului de drept se află la temelia relaţiilor Uniunii Europene cu Republica Moldova, a Acordului nostru care urmărește asociere politică și integrare economică. Rămâne crucial să monitorizăm temeinic consecințele noului sistem electoral în timpul alegerilor parlamentare care urmează, inclusiv în timpul campaniei, în ziua alegerilor și în perioada de după alegeri. Voința cetățenilor trebuie să fie respectată. Condiţiile politice rămân principalul instrument în mâinile noastre și ele vor fi utilizate cu scopul de a inversa o tendinţă pe care o vedem periculoasă pentru democraţie şi statul de drept în Republica Moldova. Acesta este primul şi cel mai important lucru pe care cetăţenii moldoveni îl aşteaptă şi îl merită, indiferent de gen, vârstă, identitate etnică, limbă, religie, nivel de trai sau categorie profesională. Obiectivul politicii noastre faţă de Republica Moldova rămâne acela de a aduce îmbunătăţiri tangibile în viaţa tutoror cetăţenilor săi, îmbunătățiri care pot avea loc pe deplin doar în condițiile respectării libertăților și drepturilor lor, inclusiv a celor politice.
Vă doresc dezbateri fructoase în continuare.
Înregistrarea video a întregului eveniment: PRIVESC.EU
Foto: E.Covalenco